Somnul ca mecanism de coping

Anca explorează de câteva minute ce activitate i-ar putea aduce ceva bucurie, toată ziua a fost cam întoarsă pe dos şi vrea să schimbe asta. Nici una dintre posibilităţi nu-i place, simte o stare neplăcută în corp, tensiune în muşchii gătului şi o presiune în zona tâmplelor. O întreb dacă a dormit bine … spune că nu. Îi sugerez un somn scurt de cca. 15 min, să-şi împrospăteze mintea puţin. Îmi scrie după două ore că se simte mult mai bine, că nici nu şi-a dat seama cât de obosită era de fapt.

„Ce faci, dormi pe tine?”

„Doarme ca un trântor în loc să muncească!”

„O să am timp să dorm când n-o să mai fiu, acum am treabă!”

„Trece viaţa pe lângă tine în timp ce dormi”

Cum te simţi când auzi sau îţi apare în minte una din frazele de mai sus? Dacă te gândeşti că se iau în horă cu alte gânduri moştenite sau învăţate precum „nu sunt destul de bun/ă”, atunci lucrurile chiar devin interesante, iar tu tot mai obosit. Am întâlnit mute persoane obosite care ştiau că ar fi bine să ia o pauză sau să doarmă, dar nu ajungeau să facă asta efectiv. Pentru că „a ştii” nu e suficient, este nevoie de a despacheta găndurile şi emoţiile din spatele blocajului şi de a recrea, conştient, o altă cale de acţiune.

Chiar îmi amintesc în timpul serviciului de colegii care aveau cearcăne lungi şi multe cafele la activ. Aceştia impuneau un anumit respect pentru că lucrau mult, într-un ritm infernal presărat cu multe vorbe de duh sarcastice despre viaţă şi despre ceilalţi, mai puţin rezistenţi la oboseală. Asta ca să spun că atitudinea faţă de somn şi odihnă se învaţă şi cultural. Oare câţi dintre noi avem imaginea unei persoane eficiente care se simte bine când aude că un coleg a dormit 20 de min la prânz?

Cum să-ţi gestionezi emoţiile mai bine? Începe cu un creier odihnit, mai ales pentru că munca de a recrea noi răspunsuri emoţionale tot de el este făcută.

Tu ce crezi despre tine dacă dormi în timpul zilei?

La ce apelezi ca să te simţi mai bine când eşti epuizat?

Iată şi câteva studii:

Impactul Somnului asupra Reglării Emoționale și a Stresului

Somnul și Reglarea Emoțiilor: Un studiu publicat de Walker și colegii săi în „Current Biology” (2009) demonstrează că privarea de somn afectează circuitul emoțional al creierului, intensificând reacțiile emoționale negative. Rezultatele sugerează că un somn adecvat ajută la restabilirea echilibrului emoțional.

Somnul și Reziliența la Stres: Un studiu de Drummond și colegii săi, publicat în „Psychosomatic Medicine” (2006), a constatat că privarea de somn reduce capacitatea de a face față stresului, sugerând că somnul bun poate juca un rol în dezvoltarea rezilienței la stres.

Beneficiile Somnului pentru Sănătatea Mintală

Un număr tot mai mare de studii subliniază o legătură strânsă între somn și sănătatea mintală. De exemplu, un studiu de Baglioni și colegii săi publicat în „Sleep Medicine Reviews” (2010) revizuiește legătura dintre insomnie și diverse tulburări psihiatrice, inclusiv depresia și anxietatea, sugerând că managementul somnului poate fi crucial pentru tratamentul acestor condiții.

Programează o şedinţă de consiliere ca să descoperim împreună cum te pot însoţi în călătoria ta interioară.

ro_RORO
Scroll to Top